Ce dietă ți se potrivește cel mai bine? Iată cum alegi dieta perfectă pentru tine

Atunci cand vine vorba de diete, din pacate, exista doua reguli: ceea ce a mers bine unei persoane, cu siguranta nu va merge la fel de bine altei persoane, iar a doua, cu cat mai multa dezinformare exista, cu atat mai multi bani vor scoate cei interesati sa scoata bani direct din asa-zise diete minune personalizate. Prea adesea ne lovim de diete care promit o slabire de un kilogram pe zi sau 5 kilograme in 3 zile, lucruri pe cat de mincinoase, pe atat de imposibile. Auzim de dieta daneza, dieta Atkins, dieta ketogenica, dieta cu mere verzi, dieta cu ceapa si asa mai departe.
Si totusi, ce dieta ni se potriveste?

Alegerea unei diete: Mai intai, fiecare dieta reprezinta un stres pentru organism, si tocmai de aceea, e bine ca de fiecare data cand vrem sa incepem o dieta, sa cerem sfatul unui doctor specialist. In principiu, si vorbind doar din punct de vedere teoretic, fiecare dieta are pe hartie rezultate, cu fiecare dieta se slabeste usor. Insa faptic, lucrurile sunt un pic mai diferite. De exemplu, mult blamata dieta daneza nu poate fi tinuta de catre toata lumea, intrucat implica un stres foarte mare asupra intregului organism. La fel se intampla si in cazul dietei ketogenice (bazata doar pe proteine si grasimi), dieta care de altfel e si eficace, dar e si contestata vehement de multi oameni.

Factori ce contribuie la alegerea unei diete: Chiar daca multi vor cauta sa va convinga ca dieta lor e cea mai buna, din experienta lucrului cu oamenii, cea mai buna dieta de slabire este cea clasica: se calculeaza necesarul caloric zilnic(bazat doar pe proteine si carbohidrati, intr-o proportide de 60%-40%) din care se scade o data la 3-4 saptamani cate 300 de calorii, odata cu scaderea in greutate.

dieta-potriveste

Totusi, daca din anumite motive nu vreti sa urmati dieta clasica, atunci in functie de anumiti factori, trebuie sa stiti ce stil de alimentatie trebuie sa adoptati. Asta pentru ca sanatatea joaca un rol extrem de important, si in niciun caz o persoana cu probleme la ficat nu ar trebui sa urmeze dieta ketogenica, la fel cum nici o persoana care sufera de hipoglicemie nu ar trebui sa urmeze dieta daneza. De aceea, e bine sa alegem dietele in functie de cerintele lor, si nu in functie de ce ofera, tocmai pentru a nu ne pune sanatatea in pericol.

Un alt factor decizional e reprezentat de costurile unei diete. O dieta bazata pe proteine si carbohidrati va fi cu siguranta mai scumpa decat dieta daneza, de exemplu, sau decat dieta ketogenica, dar asta nu inseamna ca va avea rezultate mai mari. Totusi, utilizand dieta clasica, bazata pe aport marit de proteine si aport scazut de carbohidrati, gama alimentelor premise e mult mai mare decat in cazul celorlalte diete, lucru ce cu siguranta va fi pe placul celor mofturosi la mancare si vei vedea ca dupa o dieta adecvata te vei simti mai bine chiar si in lenjerie sexy.

Rezultate: Atunci cand vine vorba de vreo dieta noua, toata lumea cauta sa intrebe care vor fi rezultatele dupa 1 luna, sau mai rau, dupa o saptamana. Raspunsul la aceasta intrebare nu poate fi dat de niciun expert, intrucat nu se poate sti cu siguranta. Tocmai de aceea, e bine ca cei ce vor sa slabeasca sa incerce mai multe tipuri de dieta (pe perioade scurte de timp, tocmai pentru a nu isi pune in pericol sanatatea), pentru a putea vedea ce anume functioneaza pentru ei, si care dintre diete e cea mai eficienta in raportul rezultate/stress asupra organismului.

Detalii și informații despre Planul Dietetic Ketogenic

Efecte Secundare Generale

Trecerea la un plan dietetic ketogenic poate fi inconfortabilă la început, doarece metabolismul organismului se reajustează pentru a arde grăsimi în loc de glucoză. Cu toate acestea, puteți evita majoritatea simptomelor.

Iată o listă a tuturor efectelor secundare comune care vă vor afecta în prima săptămâna și ceva după ce începeți dietă ketogenica. Știind despre aceste lucruri, veți putea să luați măsuri pentru a minimiza efectul, și pentru a evita sevrajul de carbohidrați.

Vreau să menționez, în mod special, unul din efectere secundare ale sevrajului de carbohidrați, pentru că poate fi înfricoșător dacă nu știți ce este.

În prima săptămâna și ceva după ce reduceți aportul de carbohidrați, nivelul zahărului din sânge va scădea, iar astfel este posibil să apăra o supraîncărcare ușoară de insulină și să aveți hipoglicemie reactivă. Acest lucru se întâmplă, de obicei, în cazul persoanelor extrem de rezistente la insulină. Va dura aproximativ 2-3 zile să ardeți prin tot glicogenul stocat (energia carbohidraților stocată în mușchi și ficat), iar după aceea, veți avea aceste simptome de glicemie scăzută, cum ar fi tremurături, amețeli, bătăi de inimă puternice și multe altele.

Pentru cei dintre voi care ați adoptat o dietă bogată în carbohidrați, pentru un timp îndelungat, efectele pot fi și mai pronunțate, întrucât glicemia și insulina sunt, cel mai probabil, la un nivel ridicat cronic.

Beneficii și Pericole

După cum am menționat anterior, ”pericolele unei diete slabe în carbohidrați” sunt convingeri false și nefondate, comunicate de persoane care au o înțelegere limitată asupra modului în care funcționează dietele sărace în carbohidrați, sau de către persoanele cu motive financiare sau profesionale pentru susținerea mesajului ”sarac în grăsimi, bogat în carbohidrați”.

De exemplu, din moment ce Academia privată de Nutriție și Dietetică primește sume mari de bani de la producătorii de produse alimentare procesate, nu pot să spună dintr-o dată că o dietă bogată în grăsimi, săracă în cereale, este cea mai sănătoasă – ar pierde toate fondurile obținute de la companii precum Kraft Foods, Hershey’s și Coca-Cola. Știu că sună dur, dar acum par să se apropie încet de ideea cantității reduse de carbohidrați, pentru că încep să se îndepărteze de dogma cu privire la efectele negative ale grăsimii saturate și colesterolului. E un început.

Odată ce v-ați adaptat, rezultatul cel mai probabil al unui plan dietetic ketogenic constă in sporirea bunăstării șii sănătății. Una dintre cele mai lungi liste de beneficii de sănătate ale dietei ketogenice include reducerea nivelului glicemic și al insulinei, la repaus alimentar, ajută la inversarea condițiilor de rezistență la insulină, cum ar fi diabetul de tip 2, PCOS, ficatul gras și sindromul metabolic, reduce inflamația și, în final, duce la o stare de sănătate mai bună.

Dacă aveți orice îngrijorare persistentă, vă rog să rețineți că există numeroase cercetări solide, care arată că urmarea unei diete ketogenice nu este în detrimentul sănătății umane.

Veți avea probleme doar în cazul în care combinați o cantitate mare de grăsimi și carbohidrați în dietă. Zahărul din carbohidrați va spori nivelul insulinei, iar aceste niveluri ale insulinei afectează capacitatea de metabolizare a grăsimilor din organism. Astfel, mai multe grăsimi vor fi stocate sau vor circula în sânge.

Acest lucru cauzează sindromul metabolic și luarea în greutate, asociate cu rezistența la insulină, astfel determinând apariția problemelor de sănătate care ar trebui asociate cu o dietă bogată în carbohidrați, și nu cu un plan dietetic ketogenic.

Hipotiroidismul devine din ce în ce mai frecvent în țările occidentale.

Unele dintre simptomele principalele ale acestei afecțiuni hormonale sunt încetinirea metabolismului și creșterea în greutate.

Dietele ketogenice, cu un conținut redus de carbohidrați, au ieșit în evidența ca abordări populare ale pierderii în greutate, cel puțin în cazul indivizilor sănătoși. Cu toate acestea, există anumite controverse cu privire la obiceiurile alimentare pentru hipotiroidism.

Acest articol analizează dovezile științifice disponibile.

Ce este Dieta Ketogenică și Dieta Redusă în Carbohidrați?

O dietă săracă în carbohidrați înseamnă orice mod de alimentație care limitează consumul de carbohidrați.

Dieta occidentală standard constă în aproximativ 50-60% carbohidrați pentru energie, sau aproximativ 300g pe zi. Deși nu există criterii exacte, dietele cu un conținut redus de carbohidrați sunt, în general, cu 30% sau mai mult scăzute în energie.

Cu toate acestea, există o distincție clară între o dietă săracă în carbohidrați și o dietă ketogenică.

O dietă ketogenica (dietă ceto), este o dietă foarte săracă în carbohidrați, care limitează carbohidrații la mai puțin de 20-50 de grame pe zi, sau mai puțin de 10% din aportul total de energie.
Acest lucru face ca organismul să apeleze la cetone – produse din grăsimi – pentru energie, mai degrabă decât la glucoza din carbohidrați. De aici provine și numele de dietă ketogenică.

Rezumat: Dietele cu un conținut redus de carbohidrați restricționează carbohidrații la mai puțin de 30% din aportul total de energie, în timp ce dietele ketogenice restricționează la mai puțin de 10%. O dietă ketogenica determină organismul să treacă la utilizarea cetonelor pe post de energie, în loc de glucoză.

Carbohidrații și Sănătatea Tiroidei:

Hormonii tiroidieni sunt esențiali pentru menținerea și regularea metabolismului carbohidraților/energiei.

Pe de altă parte, energia (glucoza) obținută din carbohidrați este necesară pentru a stimula producerea hormonilor tiroidieni.

Acest lucru se datorează faptului că părțile creierului care au că scop reglarea hormonilor tiroidieni – hipotalamusul și glanda pituitară – necesită glucoză pentru a funcționa.

De fapt, principalul hormon de reglare, numit Hormonul pentru Stimularea Tiroidei (HST), este constituit parțial din molecule de glucoză.

În completarea acestor roluri importante, consumul de carbohidrați pare să influențeze cantitatea de T3 transformată din hormonul tiroidian T4. Acest lucru este important pentru tiroidism, deoarece T3 este hormonul tiroidian activ, care trebuie sporit.

Aparent , atunci când consumul de carbohidrați este redus, conversia T3 din T4 scade.

Acest lucru poate fi explicat de către posibila interacțiune dintre insulină și enzimele care transformă T4 în T3.

Rezumat

Glucoza și hormonii tiroidieni se bazează unul pe altul, în mod sinergetic. Cantitatea de carbohidrați consumați poate afecta cantitatea de T3 convertit din T4.

Reducerea Carbohidraților Inhibă Producerea Hormonilor?

Este cunoscut faptul că stadiul prelungit de restricție de calorii sau repausul alimentar reduce producerea hormonului T3.

Acest lucru se întâmplă pentru a încetini metabolismul și pentru a spori șansele de supraviețuire atunci când strămoșii noștrii se aflau în perioade de penurie alimentară.

Desigur, o cantitate scăzută de T3 (și, prin urmare, un metabolism scăzut) este nedorită, de obicei, atunci când mâncarea este abundentă… în special pentru cei cu o tiroidă subactivă.

O dietă ketogenica mimează foamea sau repausul alimentar, cel puțin din punct de vedere metabolic.

Acest lucru ar putea limita producția T3, influențând metabolismul.

Un număr redus de studii minore au arătat că, după o perioadă de înfometare, consumul carbohidraților – dar nu din proteine sau grăsimi – a normalizat nivelul hormonilor tiroidieni.

Într-unul dintre studii, cercetătorii au evaluat efectele restricției carbohidraților la diverse niveluri (85, 44 și 2% din aportul energetic total), asupra hormonilor tiroidieni, în 6 participanți sănătoși, de sex masculin.

Rezultatele au constatat că dieta cu un conținut ridicat de carbohidrați nu a avut nici un efect, în timp ce dieta slabă în carbohidrați a avut un impact și a cauzat scăderea nivelului T3, sporind nivelurile rT3 și T4 liber.

Aceste rezultate sunt asemănătoare cu cele ale unui alt studiu, în care participanții au primit o dietă de 800 Kcal, pe o perioadă de 2 săptămâni, formată din 0%, 25% sau 100% carbohidrați.

Rezultatele au arătat că nivelul T3 a fost redus prin repausul alimentar și dieta cu 0% carbohidrați, dar deloc în cazul dietei cu 100% carbohidrați.

Dar în Cazul Dietei Reduse în Carbohidrați, și nu celei Ketogenice?

Simpla reducere a consumului de carbohidrați, la un nivel mai scăzut decât de obicei – fără cetoză – este puțin probabilă să reducă nivelul hormonilor tiroidieni.

Un studiu asupra a 17 pacienți obezi, aflați la o dietă de 440 kcal, timp de 3 săptămâni, a observat că pacienții aflați la dieta cu 1% carbohidrați au beneficiat de o scădere în nivelurile T3, comparativ cu pacienții aflați la dieta cu 55% carbohidrați.

Așa că, probabil, pe măsura restricționării consumului de carbohidrați, cantitatea hormonului T3 scade și mai mult.

Cu toate acestea, trebuie să luăm în considerare limitațiile tuturor acestor studii clinice menționate:

  • Numărul redus de participanți
  • Durata relativ scurtă
  • Tendința de a utiliza indivizi obezi – nu ar putea fi aplicabile persoanelor non-obeze
  • Studiile nu sunt specifice pentru persoanele care suferă deja de hipotiroidism.

Este dificil să spunem cât de direct putem aplica rezultalele asupra femeilor și bărbaților de vârste mijlocii, care suferă de hipotiroidism.

Dar, având în vedere că, pe termen lung, o dietă ketogenică poate duce la dereglări hormonale (în special în cazul femeilor), acest lucru este inutil de riscant, în aceste circumstanțe.

Rezumat:

Restricția severă de calorii pare să limiteze conversia T3 din T4, fapt care nedorit în cazul hipotiroidismului. Studiile sugerează că o dietă ketogenică, săracă în carbohidrați, poate avea efecte similare datorită modului în care mimează înfometarea sau repausul alimentar (din punct de vedere metabolic). Cu toate acestea, dietele moderate în carbohidrați sunt, cel mai probabil, sigure.

Alte Considerații

Dacă faceți des exerciții fizice, pe perioade îndelungate, necesitatea de carbohidrați și calorii va fi mai ridicată decât cea medie.

Este important să luați în considerare acest lucru, în cazul în care planificați să reduceți aportul de carbohidrați.

În plus, dietele cu un conținut redus de carbohidrați sunt cunoscute pentru sporirea colesterolului LDL ”rău”, în anumiți indivizi, probabil datorită aportului crescut de grăsimi saturate.

Luați în considerare acest lucru, dacă vă aflați la risc pentru boli de inimă, și asigurați-va că aveți analize de sânge de rutină.

Ca de obicei, este recomandat să discutați cu medicul sau dieteticianul vostru, înainte de a face orice schimbări majore de dietă.

Rezumat

O dietă săracă în carbohidrați poate ajuta la pierderea și menținerea greutății, în special pentru cei cu o tiroidă subactivă.

Cercetările curente asupra acestui subiect sunt limitate, dar procesul pare a fi sigur.

Cu toate acestea, o dietă foarte săracă în calorii sau ketogenică nu este recomandată.

Studiile sugerează că această dietă inhiba conversia T4 în T3 (hormonul activ al tiroidei), fapt indezirabil pentru cei care suferă de hipotiroidism.

4 Comments

Leave a Reply
  1. trebuie neaparat sa slabesc 20 de kg . ma poate ajuta cva ?:) sunt dispusa sa incerc si cea mai drastica dieta doar sa dea rezultate , si repede daca se poate 🙂 va multumesc 🙂

    • Buna Ioana,

      Orice lucru facut in graba nu aduce rezultate bune, asa ca adopta o dieta echilibrata, un stil de viata sanatos, iar in timp prin munca si seriozitate rezultatele o sa apara

  2. da ..sant disperata ..de o luna de zile nu mai slabesc ..am ramas la 80 kg …ce sa fac…? nu mamanc mult respect regimul cu care am slabit 15kg in 4 luni ..dar de o vreme nimic nu mai dau jos …

One Ping

  1. Pingback:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

carne-grasa

4 Motive Pentru Care Nu Poți Slăbi

cartea Slabesti mancand

Cele mai bune 3 cărți care te ajută să slăbești rapid